MEZOTERMÁL, -Ă (< fr. {s} mezo- + gr. thermos „cald”) 1. Adj. (Despre o treaptă a procesului hidrotermal) Care se referă la stadiul depunerii mineralelor din soluții fierbinți, cu temperatura cuprinsă între 175 și 300°C. În aceste condiții se formează minereurile de cupru, plumb, zinc etc. 2. Referitor la ape sau izvoare ieșite la suprafață cu temperaturi cuprinse între 37 și 42°C.