MEZENTER, mezentere, s. n. Membrană (formată dintr-o îndoitură a peritoneului) care leagă intestinul subțire de peretele posterior al abdomenului. N-ai să mi-o tămădui tu [inima] în laborator. Nici n-ai să mi-o întinzi la pila electrică, ca mezenterul broaștelor. C. PETRESCU, Î. II 266.