metronom, aparat ce indică cu exactitate tempoul (2) unei piese muzicale. Un mecanism de ceasornic cu arc ce permite mișcarea ritmică a unui braț metalic pe care se află un cursor (o mică greutate mobilă). Scala gradată fixată pe cutia aparatului indică numărul oscilațiilor brațului metalic cu mișcare de pendul. (Ex.: în cazul în care partitura* indică 1/4 = 120, se fixează pe brațul metalic mica greutate la nivelul diviziunii respective pe scală. Fiecare bătaie a aparatului va indica pătrimea*). Aparatul a fost perfecționat de constructorul de instr. muzicale J.N. Mälzel, în anul 1816. De aici și inițialele M.M. (Metronom Mälzel) prezent în indicația de tempo de la începutul unei piese muzicale (sau al unei părți dintr-o lucrare amplă). În cadrul unei lucrări pot fi întâlnite schimbări metronomice care dau muzicii respective mai multă varietate. Indicația metronomică e mai mult orientativă. Dirijorii își pot lua libertatea de a modifica indicațiile metronomice în funcție de propria lor concepție interpretativă. Există și m. în formă de ceasornic, utilizat de dirijori (cu bătăi între 40-200).