metalic, ~ă [At: (a. 1780-1790) ap. AMFILOHIE, G. F. 211^r/16 / Pl: ~ici, ~ice / E: it metalico, lat metallicus, fr métallique] 1 a (D. obiecte) Făcut din metal (2) Si: (înv) metalicesc (1). 2 a (Înv; îs) Apă ~ă Apă minerală. 3 a (D. sunete, zgomote) Care este produs prin ciocnirea sau lovirea obiectelor de metal (2). 4-5 a (D. sunete, zgomote) Care are o rezonanță (ca) de metal (2). 6-7 av Cu o rezonanță (ca) de metal (2). 8-9 a (Fig) Care are (luciul sau) culoarea metalului (2). 10-11 av Cu (luciu sau) culoare de metal (2). 12 a (Fig) Ca al metalului (2).