metacarp sn [At: KRETZULESCU, A. 57/26 / Pl: ~uri / E: fr métacarpe] 1 Parte din scheletul mâinii cuprinsă între corp și falange și formată din cinci oase dispuse radial Si: (rar) metacarpian (5). 2 Os care formează baza fluierului la picioarele din față ale unor animale Si: (rar) metacarpian (6).