metaartă s. f. ◊ „Multă lume manipulează azi cuvântul metaartă; în afară de modă, acest fapt arată năzuința spre considerarea artei de pe o platformă superioară; este subînțeleasă afirmația: «dați-mi un punct de sprijin și vă voi mișca pământul» [...] În cazul acesta trebuie să acceptăm că aspectul metaartistic este mereu prezent în artă măcar în stare difuză sau ca simplă aspirație.” R.lit. 21 III 74 p. 22 (din meta- + artă, probabil după model fr.)