Definiția cu ID-ul 1286868:
Tezaur
MERTICÁȘ s. m. (Rar) Persoană care beneficia de un mertic (3). Să aibă a luarea sfântul schit această sare deplin în toți anii. . . la vreame când iau ș-alti merticași (a. 1 689). IORGA, S. D. XIV, 3. - Pl.: merticași. – Mertic + suf. -aș.