MERTIC (pl. -ice) sn. 1 Măsură mică cu care se măsoară orzul sau ovăsul de dat cailor: cantitatea de ovăs ce intră în această măsură: celăule! îi zise calul... nu-mi dai... obicinuitul ~ de ovăs (ȚICH.) ¶ 2 🏚 Măsură cu care se ia oiemul sau vama la moară de la cei ce vin să macine ¶ 3 Tain, porție: pe toată ziua se da ~uri, jimblă, vin și mîncare (C.-RAD.); Ⓕ: îl plesnesc și-l trimit numai decît la agie să-și ia ~ul și de acolo (CAR.) [ung. mérték].