MERINOZA vb. I. Tranz. (Rar; complementul indică oi) A ameliora caracterele rasei prin încrucișare cu merinos (I); a transforma în oi merinos. (R e f l. p a s.) Pînă în prezent . . . s-a reușit să se merinozeze peste 30 %din efectivul oilor. SCÎNTEIA, 1 959, nr. 4 464. - Prez. ind.: merinozez. – V. merinos.