MEREU I. adj. † Neîntrerupt, continuu, care se ’ntinde departe: Și cîtu-i satu ~, Nu-i bădiță ca al meu (IK.-BRS.): Ș’amîndoi se pierd de vii În codrii merei, pustii (ALECS.); pod ~, pod (de la un mal pînă la celălalt), spre deosebire de pod umblător: venise... poroncă... ca să facă pod ~ peste Dunăre (N.-COST.). II. adv. 1 Neîncetat, fără încetare, într’una: ~ îi toacă gura; adesea precedat de tot: Postește robul lui Dumnezeu, Dacă nu găsește tot ~ (PANN) ¶ 2 Trans. Băn. Încet, domol: mînă ~ ¶ 3 Olten. Liniștit: stai ~, stai la un loc, lasă-mă în pace.