merendiță sf [At: LB / Pl: ~țe / E: merinde + -iță, cf merindariță] (Trs) Șervet sau ștergar, cu înflorituri sau cu cusături, în care se învelește sau pe care se așază la țară merindea, mai ales la câmp Si: (Trs) merindare¹ (1), merindariță (1), merindăriță (1), merindeață (1).