MEREMETÍSEÁLĂ s. f. (Învechit și regional) Reparație, reparare, refacere, (învechit și regional) meremetisire, (învechit) meremetisit¹. Puteți spera într-o meremetiseală. ZEITSCHRIFT, XVIII, 107. În planul din urmă, casa cu două etaje în meremetiseală a lui jupîn Dumitrache. CONV. LIT. XIII, 247. Murmură răcorit, într-un tîrziu, reluîndu-și meremetiseală [gardului]: – Fire-ai al dracului să fii! REBREANU, R. II, 62. - Pl.: meremetiseli. – Meremetisi + suf. -eală.