Definiția cu ID-ul 1280934:
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MEREGIU s. m. (Prin Dobr.) Persoană care păzește semănăturile ; pîndar. Cf. SCRIBAN, D., ALR II 5 230/682, com. din ȚEPEȘ VODĂ-CERNAVODĂ. - Pl.: meregii. - Și: meragíu s. m. Com.din ȚEPEȘ VODĂ-CERNAVODĂ. - Merea + suf. -giu. Cf. tc. m e r a c i.