MERCUROS, -OASĂ adj. (Despre compușii mercurului) Care conține un ion de mercur monovalent. Cf. LM. Azotatul mercuros se obține prin acțiunea acidului azotic asupra mercurului. MACAROVICI, CH. 394. Oxid mercuros. id. ib., cf. LTR². - Pl.: mercuroși, -oase. – Și: (învechit) mercuriós, -oásă adj. LM. – Din fr. mercureux. – Pentru mercuriós, cf. m e r c u r i e.