MERCANTILISM s. n. 1. (Livresc) Spirit negustoresc, interes comercial ; (peiorativ) tendință, preocupare de a cîștiga bani cu orice preț și prin orice mijloace. Spuneau din mercantilism că acolo nu locuiește nimen., HASDEU, C. I, 199, cf. BARCIANU, ALEXI, W., ȘĂINEANU, D. U. Opera sa constituie un magistral act de acuzare împotriva mercantilismului, împotriva societății capitaliste. V. ROM. ianuarie, 1 954, 277. 2. (Ec. pol.) Doctrină economică (apărută la începutul dezvoltării capitalismului) bazată pe principiul că avuția socială rezidă în acumularea metalelor prețioase și a stocului monetar intern. Sensul mercantilismului epocii lui Colbert. CONTEMP. 1948, nr. 111,4/5. Mercantilismul se baza pe ideea de dominare și imperialism. ib. - Din fr. mercantilisme.