MENESTREL, menestreli, s. m. Poet și muzicant care în evul mediu umbla din castel în castel cîntînd și recitind versuri; p. ext. cîntăreț. V. trubadur, rapsod. Vestitul lăutar Dumitrache... acel menestrel al tuturor veseliilor și întristărilor caselor boierești. GHICA, S. 634.