MENAJ, menajuri, s. n. 1. Gospodărie (limitată la treburile casei, uneori ale bucătăriei). Obiecte de menaj. ▭ Într-o cameră mică, Făceau împreună menaj Un moș, un actor și-o pisică. TOPÎRCEANU, B. 62. Dan se însărcina să se ocupe el de menaj. VLAHUȚĂ, O. A. III 135. 2. Căsnicie, căsătorie, viață conjugală. Cunoșteai menajul nostru: ideal! Nu mă întreba cînd plec, cînd mă întorc, de unde vin, ce-am făcut. C. PETRESCU, Î. II 124.