MELÍSĂ s. f. Numele a două plante erbacee, aromatice din familia labiatelor: a) plantă meliferă cu flori albe plăcut mirositoare mult căutate de albine, cu frunze ovale întrebuințate în medicină pentru calitățile lor stimulente și antispasmodice; roiniță, (regional) mătăcină (Melissa officinalis) ; b) (rar, și în sintagma melisă turcească, PANȚU, PL.), mătăcină (Dracocephalum Moldavica). Pîntre melisă uscată și alte ierburi mirodioase. CANTACUZINO, P. P. 84^v/2. Iată iasomie, gura-leului. . . melisă, creasta-cocoșului. NEGRUZZI, S. I, 101, cf. BARONZI, L. 138, BRANDZA, FL. 390, GRECESCU, FL. 466, 467. La țară să dă ceaiul și decoctul de melisă pentru durere de stomac, de intestine și pentru urdinare. BIANU, D. S. 638. Starețul dormea, amețit de rachiul de melisă din care mai rămăsese foarte puțin pe fundul sticlei de pe masă. ARDELEANU, U. D. 58. Spirtul de melisă e bun pentru fricționat și tras. VOICULESCU, L. 180. Din melisă se face o apă mirositoare. id. ib., cf. NOM. MIN. Melisa sau mătăciune. . . se găsește prin păduri. ȘEZ. XV, 83. Apă de melisă = băutură aromatică, cu întrebuințări medicinale, obținută prin fierberea frunzelor uneia din cele două plante în apă sau în vin. Ia apă prefăcută de melisă (mătâciune). CORNEA, E. II, 99/10. Apa de melisă. . . să ia cîteva picături pe o bucată de zahăr sau în puțină apă. BIANU, D. S. 630. Cu frunzele de mătâciune prepară călugării noștri „apa de melisă”. PANȚU, PL. 171, cf. VOICULESCU, L. 180, H XII 217. ♦ Băutură alcoolică aromată (întrebuințată în medicina populară) obținută prin fermentarea frunzelor uneia din cele două plante. A domnului jup(ăn) Vasilie, ce negoț au primit tot anume. . . melis. . . troc, cusător, cupfer (a. 1 766). IORGA, S. D. XII, 81. Constantin Racoviță muri pe tron, victimă a patimei sale pentru melisă și băuturile spirtoase. ODOBESCU, S. I, 264. - Accentuat și: (după ngr. μέλλισσα) mélisă (CANTACUZINO, N. P. 84^v/2). – Pl.: melise. – Și: (învechit și regional) melís s. n. H XII 217. – Din lat. melissa, fr. mélisse. – La scriitorii mai vechi din ngr. μέλλισσα.