MELICÓS, -OÁSĂ adj. (Regional) 1. Cu nărav, cu toane, capricios. Fie, că melicos mai ești. . . și afurisit să nu-ți intre nimeni în voie. ȘEZ. IX, 69. 2. (Despre vite și despre cai) Bolnav de melic¹ (2). Era la spate gribănos și malicos. DR. IV, {881}. - Pl.: melicoși, -oase. – Și: (2) malicos, -oosă adj. – Melic¹ + suf. -os.