melez [At: (a. 1783) URICARIUL, XXI, 368 / V: ~es, ~et, ~eț / Pl: (1, 4) ~i / E: tc melez „amestec”] 1 sm Țesătură de mătase amestecată cu lână sau cu bumbac, care se fabrica în trecut. 2 a (Înv, îf meles) Amestecat. 3 sn (Iht; reg; îf meles, meleț) Răspăr (Acerina schraetser). 4 sm (Iht; reg; îf meles, meleț) Ghiborț (Acerina cernua).