Definiția cu ID-ul 1274523:
Tezaur
MELEGÁR1 s. m. (Prin Transilv.) Cal mare și slab ; mîrțoagă, gloabă, (regional) meleajă. Cf. BUL. FIL. II, 187, DR. V, 211. - Pl.: melegari. – Etimologia necunoscută. Cf. t e l e g a r.
MELEGÁR1 s. m. (Prin Transilv.) Cal mare și slab ; mîrțoagă, gloabă, (regional) meleajă. Cf. BUL. FIL. II, 187, DR. V, 211. - Pl.: melegari. – Etimologia necunoscută. Cf. t e l e g a r.