melancolic, ~ă a [At: (a. 1693) FN 15 / V: (înv) ~nho~, ~nhonic / S și: (înv) ~cho~ / Pl: ~ici, ~ice, (înv, af) ~ici / E: fr mélancolique, ngr μελαγχολιϰός, it melanconico] 1 (D. elemente ale naturii) Care predispune la melancolie (1), care întristează Si: posomorât, trist. 2 (D. oameni) Care este cuprins, stăpânit de melancolie (1) Si: (înv) melanholicos (2). 3 (D. oameni) Înclinat spre melancolie (1) Si: (înv) melanholicos (3). 4 (D. fizionomia, acțiunile, creațiile oamenilor). Care rezultă dintr-o stare de melancolie (1). 5 (D. fizionomia, acțiunile, creațiile oamenilor) Care exprimă, trădează melancolie. 6 Care este bolnav de melancolie. Si: (înv) melanholicos (1).