4 definiții pentru megaron


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

megaron sn [At: DN3 / Pl: ? / E: fr mégaron] Încăpere principală a locuinței în Grecia antică.

MEGARÓN s.n. Încăpere principală a casei de locuit în Grecia antică. [< fr. mégaron, gr. megaron].

MEGARÓN s. n. (în Grecia antică) încăpere principală a casei de locuit, delimitată la intrare de două ziduri sau șiruri de coloane formând o verandă. (< fr. mégaron, fr. megaron)


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

MEGARÓN (< fr.) s. n. Sală de formă rectangulară delimitată, la intrare, de două ziduri sau două șiruri de coloane care formează o verandă. Încăperea centrală, de mari proporții, este uneori flancată de camere mai mici create în interiorul acelorași ziduri. Alcătuia nucleul palatelor miceniene și este atestat la Troia, la mijlocul milen. 3 î. Hr.

Intrare: megaron
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: MDN '08, DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • megaron
  • megaronul
  • megaronu‑
plural
  • megaroane
  • megaroanele
genitiv-dativ singular
  • megaron
  • megaronului
plural
  • megaroane
  • megaroanelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)