Definiția cu ID-ul 1267737:
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MÉDIU2, -IE adj., subst. 1. Adj. Care se află la mijloc (din punct de vedere al poziției, al dimensiunii, calității, intensității etc.) ; de mijloc, mijlociu. Cf. BUDAI-DELEANU, LEX., STAMATI, D. Stau adunați într-o seară trei oameni. Unul de vîrstă mezie, purtînd îmbrăcăminte ungurești. ODOBESCU, S. I, 100. Urechea medie v. u r e c h e. Învățămînt mediu = treaptă a învățămîntului public, între învățămîntul elementar și cel superior. Școală medie = școală de învătămînt mediu. Termen mediu = al doilea termen al silogismului. ♦ (Mat.; substantivat, m. pl., în forma mezi) Termenii de la mijlocul unei proporții. A insera n mezi aritmetici între două numere a și b. CULIANU, A. 162, cf. 170, MELIK, G. 82. ♦ Fig. Moderat, ponderat, echilibrat. Claviatura sufletească a poetului este, deci, mărginită la o sumă de sentimente medii. LOVINESCU, C. IV, 93. 2. Adj. Care rezultă din împărțirea sumei unor mărimi li numărul total al acestora, care reprezintă o medie (3). Temperatura meziă. FONTANIN, C. 21/19. Termenu meziu al vieții. BARASCH,151/18, cf. POLIZU, P. 135/4. Temperatura medie a zilei. PONI, F. 171. Soarele nefiind totdauna la aceeași distanță de pămînt, ci uneori mai aproape, alteori mai departe, o să considerăm distanța lui medie de la pămînt. DRĂGHICEANU, C. 25. Salariul mediu al muncitorilor a crescut necontenit. SCÎNTEIA, 1952, nr. 2 386. 3. S. f. Valoare mijlocie a mai multor mărimi. Cf. ARiSTiA, PLUT. Dacă împărțim prin numărul zilelor lunei suma mediilor din toate zilele, căpătăm media lunară. PONI, F. 171. La fabricația în serie mare sau în masă, se cronometrează timpii la mai multe piese, făcîndu-se media valorilor înregistrate pentru fiecare fază în parte. IOANOVICI, TEHN. 357. Media vieții. SCÎNTEIA, 1952, nr. 2 392. ◊ L o c. a d v. În medie sau (învechit, n.) în mediu = ca măsură intermediară între cantitățile sau calitățile diferitelor elemente componente. Luînd lunile în mediu de 30 de zile. I. PANȚU, PR. 36. Tinerii au reușit. . . să obțină o depășire în medie a normelor de lucru de 115%. SCÎNTEIA, 1 952, nr. 2 379. ♦ Notă generală obținută de un elev, de un student etc., rezultată din adunarea notelor parțiale împărțite la numărul total al acestora. Au fost alții mai învățați și cu mai multe drepturi la rînd. Eu am medie mică. I. BOTEZ, B. I, 217. Isprăvise cele patru clase. . . în chip onorabil: media șapte și oarecare fracțiuni. TEODOREANU, M. 21. ◊ E x p r. A (nu)-i ieși sau a (nu) avea media (sau medie) = a (nu) obține media de trecere. N-aveam medie la istorie. BRĂESCU, A. 153. 4. Subst. (Învechit, rar) Mijloc (folosit pentru atingerea unui scop). Cf. NEGULICI. Aplică mediul cel mai mîntuitor pentru întemeierea unei bune creșteri. CALENDAR (1862), 42/20, cf. FILIMON, O. II, 14, ♦ S p e c. (La pl.; în forma mezii) Mijloace materiale; bani, fonduri. Cf. FILIMON, O. I, 346, HAMANGIU, C. C. 400. – Pronunțat: -diu, -di-e. – Pl.: medii. - Și: (învechit) méziu, -ie adj., subst. – Din lat. medius, -a, -um. – Pentru meziu, cf. it. m e z z o.