mediteran a [At: DLR / Pl: ~i, ~e / E: lat mediterraneus, -a, -um, fr méditerrané] (Rar) 1-6 Mediteranean (1-6).

*mediterán, -ă și -neŭ, -ée adj. (lat. mediterráneus, d. medius, mijlociŭ, și terra, țară, pămînt. Cp. cu subteran). Al măriĭ Mediterane: clima regiunilor mediteranee e caldă și uscată. Marea mediterană (saŭ ca s. f. Mediterana), marea dintre Eŭropa, Asia și Africa. – Și mediteranean (fr. méditerranéen).

MEDITERAN adj. v. mediteranean.

mediteran adj. v. MEDITERANEAN.

MEDITERANĂ (MAREA MEDITERANĂ), mare intercontinentală situată între Europa (la N), Africa (la S) și Asia (la E), care comunică cu Oc. Atlantic prin str. Gibraltar, cu M. Marmara prin str. Dardanele (în continuare cu Marea Neagră prin str. Bosfor) și cu Marea Roșie (în continuare cu Oc. Indian) prin Canalul Suez; 2,5 mil. kmn²; lungimea: 3.700 km; ad. medie: 1.498 m; ad. max.: 5.121 m (în fosa Matapan, la S de Pelopones). Țărmul nordic este sinuos, cu mari peninsule (Iberică, Italică, Balcanică), mări mărginașe (Ligurică, Adriatică, Ionică, Egee) și golfuri (Valencia, Lion, Genova, Veneția ș.a.). Pen. Italică și ins. Siclia împart M. în două bazine pr.: M. Apuseană (mările Ligurică, Sardiniei, Tireniană) și M. Răsăriteană (mările Adriatică, Ionică, Egee). În ea se varsă Nilul, Ebrul, Ronul, Padul, Tibrul, Marița. Salinitate: 36-39‰. Influențează zonele învecinate prin clima sa cu ierni blânde și umede. Zonă de intensă navigație și de pescuit. Porturi pr.: Barcelona, Marsilia, Genova, Napoli, Palermo, Alger, Tripoli, Alexandria, Port Said, Haifa, Beirut. Insule pr.: Baleare, Corsica, Sardinia, Sicilia, Creta, Cipru, Malta ș.a. Renumite stațiuni balneoclimaterice pe Coasta de Azur.

MEDITERAN, -Ă adj. (Rar) Mediteranean. Litoralul mediteran al Italiei. - Pl.: mediterani, -e. – Din lat. mediterraneus, -a, -um, fr. méditerrané.