MEDALIE s. f. (Adesea în componența numelor unor distincții) Piesă de metal în formă de monedă, cu figuri și inscripții, bătută în memoria unui personaj, a unui eveniment însemnat sau acordată ca distincție pentru merite deosebite. V. d e c o r a ț i e. Adunare de multe monede, medaluri și alte măruntaie tot din vechime. GOLESCU, Î. 120. Se gătește acuma a se tipări o medalie nouă de aur, argint și bronz spre pomenirea luărei Adrianopolului. CR (1829), 242²/8. A să dărui la acii mai vrednici [elevi] medaile. . . de aur. AR (1830), 358²/15. Un țăran. . . a găsit in niște rămășițe de zidiri vechi multe medalii romanești. CR (1833), 43²/35. [I s-a] decernat autorului marea medalie de aur. HASDEU, I. C. I, X, cf. MAIORESCU, D. I, 203. I s-a dat medalia „Bene-merenti” clasa-ntii pentru scrierile sale literare. VLAHUȚĂ, D. 99. M-o făcut „filăr” și mi-o dat două mitălii. BĂNUȚ, T. P. 36. Își închipuia deseori cum o să se minuneze toată mahalaua cînd îl va vedea cu medalia pe piept. REBREANU, NUV. 283. Pe un părete al odăii lui, Erau bătute-n cui, Medalii, decorații și certificate. ARGHEZIi, S. P. 38. Medalia de aur „Secera și ciocanul”. BO (1 953), 20. L-a-n-gradat și i-a dat midalii. GRAIUL, I, 355. ◊ E x p r. Reversul (sau, rar, întorsătura) medaliei = alt aspect al unui lucru, al unei probleme, al unei situații, adesea opus (și neplăcut, nefavorabil) față de cel inițial. Toată mișcarea omenească are întorsătura medaliei. RUSSO, S. 154. (Cu parafrazarea expresiei) întoarceți strălucitoarea lui medalie sofistică și pe reversul ei veți citi negru pe alb: „Eu vreau război”. CONTEMP. 1 948, nr. 108, 1/1. ◊ F i g. Amorul este o medalie cu două fețe. FILIMON, O. I, 135. ♦ (Impropriu) Decorație. Aga. . . se prezenta grav, cu ploconeli rituale, cu medalii franceze, cusute pe burnuz. BRĂESCU, A. 229. [Cuza] s-a dezbrăcat de aine, s-a arătat cu medaliurile alea ca de domn și călugării a rămas ca draci trăzniț. VÎRCOL, V. 34. ♦ P. ext. Efigie (a unei medalii). Săraca Irina grecoaica, că frumoasă și simandicoasă mai trecea în mahalaua lui Ispas! Parcă era o medalie! KLOPȘTOCK, F. 87. - Pl.: medalii și (regional) medaliuri. - Și: (regional) midálie, mitálie (pl. mitălii) s. f. ; (învechit, rar) medáilă (pl. medaile) s. f., (învechit, neobișnuit) medál (pl. medaluri) s. n. – Din it. medaglia. – Pentru medáilă, cf. fr. m é d a i l l e. – Pentru medal, cf. rus. медаль.