MECANIZÁ vb. I. Tranz. 1. (Învechit, rar; complementul indică oameni) A întrebuința ca pe o mașină, a transforma într-un fel de mecanism. Cf. NEGULICI, CODTINESCU, LM. 2. A introduce în procesele de producție mașini, mecanisme, aparate tehnice. V. a u t o m a t i z a. Cercetările fără rezultate practice ale lui Leonardo da Vinci de a mecaniza războiul [de țesut]. IONESCU-MUSCEL, ȚES. 230. Noi știm că de aci înainte avem misiunea. . . să mecanizăm furnalele, să modernizăm prăjitoarele. CONTEMP. 1948, nr. 107, 7/6. Nu spun că nu-i bine să mecanizăm abatajele, dar nu peste noapte. DSVIDOGLU, M. 42. Se studiază pe șantier posibilitatea construirii. . . altor mașini care să mecanizeze anumite procese de muncă. SCÎNTEIA, 1952, nr. 2 393. ◊ R e f l. p a s. În economia socialistă se mecanizează în primul rînd procesele cele mai grele și care cer un mare volum de muncă. LUPTA DE CLASĂ, 1952, nr. 6, 115. - Prez. ind.: mecanizez. – Din fr. mécaniser.