Definiția cu ID-ul 1262558:
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MEANDRIC, -Ă adj. (Rar, despre cursul unei ape) Care are sau formează meandre (2). Dîmbovița, apă vie altădată și meandrică, ieșea des din albia ei. CONTEMP. 1959, nr. 674, 1/4. - Pronunțat: me-an-. – Pl.: meandrici, -ce. – Meandru + suf. -ic.