5 definiții pentru meștereasă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

meșterea sf [At: ISPIRESCU, L. 95 / Pl: ~ese / E: meșter + -easă] (Pop; în superstiții) Meșteră (15).

MEȘTEREÁSĂ, meșterese, s. f. (Rar) Femeie care încearcă să vindece diferite boli, prin leacuri băbești, descîntece, vrăji, farmece; vrăjitoare. Am umblat... pe la meșterese, pe la vraci. ISPIRESCU, E. 95.

MEȘTEREÁSĂ, meșterese, s. f. (Rar) Femeie care cunoaște leacuri băbești, care se ocupă cu descântece și vrăji, pentru a goni bolile. – Din meșter + suf. -easă.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MEȘTEREÁSĂ s. v. babă, vrăjitoare.

meșterea s. v. BABĂ. VRĂJITOARE.

Intrare: meștereasă
substantiv feminin (F12)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • meșterea
  • meștereasa
plural
  • meșterese
  • meșteresele
genitiv-dativ singular
  • meșterese
  • meșteresei
plural
  • meșterese
  • meștereselor
vocativ singular
  • meșterea
  • meștereaso
plural
  • meștereselor

meștereasă

etimologie:

  • meșter + sufix -easă.
    surse: DLRM