MAȘINALICÉȘTE adv. În mod mecanic, automat, inconștient; p. e x t. fără interes, cu indiferență. Caut mașinalicește țărmul. LĂZĂRESCU, S. 14/17, cf. 103/20. Îndeplinea poruncile acelor noi stăpîni mașinalicește. CALENDAR (1 852), 68/26. Apoi máhinalicește. . . lăsă să cadă otrava [în pahar]. NEGRUZZI, S. I, 163, cf. 227. Vîrî machinălicește mîna în sîn și scoase un plic. FILIMON, O. I, 100. - Și: (învechit) mahinalicéște, machinălicéște adv. – Mașinal + suf. -icește.