MÁȘCURĂ s. f. (Prin Transilv.) Om mascat sau machiat. Încep să vie și tot feliul de mașcure (maște), cum le zic la Benic, și cari sînt niște săteni îmbrăcați în haine albastre nemțești și căniți pe obraz și cari fac tot feliul de jocuri pantomimice și comice. MARIAN, NU. 724. - Pl.: mașcure. – Din magh. máskura.