MAZILÍRE s. f. Acțiunea de a m a z i l i și rezultatul ei. Cf. PONTBRIANT, D., LM, DDRF. După mazilirea lui Ștefan Cantacuzino, boierii țării Românești au ales, la indicația Porții, pe Nicolaie Mavrocordat. OȚETEA, T. V. 29. Calimah vodă stă ghemuit în jilțul său, slăbit, bolnăvicios. . . neștiind cînd îi poate veni gîdele sau firmanul de mazilire. V. ROM. mai 1954, 187. - Pl.: maziliri. – V. mazili.