MAZARIN REN/ s. m. produs de patiserie preparat din aluat, fructe zaharisite, sirop și marmeladă de caise. (< fr. mazarin)

Mazarin (Cardinalul) m. ministrul lui Ludovic XIII și Ludovic XIV, termină răsboiul de 30 de ani prin tractatul din Vestfalia (1648), se luptă în contra Frondei si semnă tractatul din Pirinei cu Spaniolii (1659).

MAZARIN [mazarẽ], Jules (1602-1661), om politic și diplomat francez. Originar din Italia. Nunțiu papal la Paris (1634-1636), a intrat în serviciul lui Richelieu, cu sprijinul căruia a devenit cardinal (1641) și căruia i-a urmat ca prim-min. (1643-1661). În timpul minoratului lui Ludovic XIV, a deținut, împreună cu Ana de Austria, conducerea de facto a Franței, continuând, prin înăbușirea mișcărilor populare și a răzvrătirilor feudale (Fronda, 1648-1653), prin înăsprirea fiscalității și întărirea autorității centrale, politica predecesorului său de consolidare a absolutismului regal. Remarcabil diplomat, a dus o politică externă abilă (Pacea din Westfalia, 1648 și Tratatul de la Pirinei, 1659), consacrând hegemonia Franței în Europa.