MATRÓZ s. m. Marinar; grad în marina militară, corespunzător gradului de soldat din armata de uscat. Marina se numește tot ce ține de neguțătoria de mare, precum: corăbiile, porturele, matroșii sau corăbierii. RUS, I. I, 66/5. Între 744 de oameni, carii au trăit peste 80 de ani, au fost. . . matrozi (corăbieri) 2. VASICI, M. I, 121/24, cf. STAMATI, D. Am fost salutați cu o ploaie de gloanțe care ne-a rănit doi materozi francezi și au omorît un jandarm. GHICA, S. 414, cf. I. IONESCU, M. 754, COSTINESCU. El de tînăr s-a înrolat ca matroz pe o corabie englezească. ODOBESCU, S. III, 248. Vapoare, cu mișcarea matrozilor pe punți, însuflețeau portul. MACEDONSKI, O. III, 65. Își ia merinde pe seama sa și pentru cîțiva matrozi; urcă în naie și pleacă. F (1887), 20, cf. ib. (1888), 86. Aproape de strîmbele maluri, corabia-n fugă trecea, Cîntau despicatele valuri, Cîntau și matrozii pe ea. COȘBUC, P. II, 93. A ieșit ca matroz pe coverta vaporului, la aer curat și la priveliștea malurilor Dunării. GALACTION, O. 117. Revine turnînd o înjurătură de matrod, care despică în două catapeteasma cabaretului. C. PETRESCU, Î. II, 191. Hei! Matrozii tatii, Peste bord cu dânsul, LESNEA, Î. 42, cf. TEODOREANU, M. II, 40. Matrozii vapoarelor de pe ocean. BOGZA, C. O. 307. Se instituie Medalia „Pentru Vitejie” care se conferă soldaților, matrozilor, cartnicilor. BO (1 953), 7. La țărmul vechii Scandinavii, Pescar, matroz, femeie, țînc, Priviră cu respect adînc, Spre rănile deschise-a navei. V. ROM. ianuarie 1 954, 219, cf. ib. octombrie 1954, 158, BARANGA, V. A. 20, ALR II 2 531 /886. ALR SN III h 858. – Pl.: matrozi. – Și: (sg. refăcută după pl.) matród, materód, (învechit) matrós (pl. ma- troși) s. m. – Din germ. Matrose, rus. матрос. Cf. magh. m a t r o z.