MATRICULÁ vb. I. Tranz. (Ieșit din uz) A înmatricula. Cf. ALEXI, W. Am fost matriculat: Georges Braesco, 11666, roumain, étudiant. BRĂESCU, A. 215. 2. A aplica pe ceva un semn caracteristic. l-au cercetat [pe deportați], i-au matriculat pe piele și i-au împărțit pe la diferite servicii. BART, E. 275. - Prez. ind.: matriculez. – Din fr. matriculer. Cf. it. m a t r i c o l a r e.