MATOSI vb. IV. Refl. (Familiar) A se ameți de băutură; a se îmbăta. Bărbații se matoseau în circiumă. PAS, Z. I, 121. Au cinstit împreună o sticlă cu rachiu. . . Pînă să-i vină rîndul să fie poftit sus, Ion Gloabă se matosise. id. L. i, 24. ◊ T r a n z. f a c t. Nea Costică, să iei trei lei de la domnu, că l-am matosît. P. CONSTANT, R. 85. - Prez. ind.: matosesc. -Cf. matoli.