MATISARE s. f. (Tehn.) Legarea capătului unei frînghii, al unui cablu etc., pentru a împiedica destrămarea firelor care compun frînghia, cablul etc. ; legarea a două frînghii sau a două cabluri prin împletirea șuvițelor care le compun. Cf. DP. - Pl.: matisări. – Cf. fr. m a t i s s a g e.