MATINÉU s. n. 1. (Învechit) Rochie de casă pe care o purtau femeile dimineața. V. capot, camizolă, halat. Se duse repede la oglindă, își așeză părul, se roti puțin: era într-un matineu elegant. CONTEMPORANUL, III₂, 197. Gîtul alb și bine împlinit. . . ieșea puțin din matineul îndantelat. SANDU-ALDEA, A. M. 90. 2. Spectacol (muzical, teatral etc.) care are loc dimineața sau în primele ore ale după amiezii. Cf. BARCIANU, ALEXI, W., ȘĂINEANU, D. U. Pentru ce nu-și schimbă șezătoarea în mălinele și vergelul în revelion? HOGAȘ, DR. II, 173. - Pl.: matineuri și (2) matinee. – Și: (rar) matiné, (neobișnuit) matineá (pl. matinele) s. f. – Din fr. matinée.