MATEMATICESC, -EASCĂ adj. (Învechit) Matematic². Multe și alte unelte matimaticești. GHEOGRAFIE, 45. Gheografie mathimaticească este aceea care însemnează chipul pămîntului și a sale părți. AMFILOHIE, G. [prefață] 5/23. Cei ce. . . știu măsura și putearea pricinilor și o cunosc, aceștia să zic că au cunoștință matematicească. MICU, L. 5/15. Știința astronomicească fără de cea matematicească, nici într-un chip nu să poate învăța. TEMPEA, GRAM. [prefață] 2^r/8. Fiecare stîlp era afară de temei înalt 150 de picioare (matematicești). ȘINCAI, HR. I, 6/5, cf. III, 134/32. Științe matematicești. MOLNAR, I. 61/10. Măsură și formă matimaticească. GOLESCU, E. 184/7. Rezultatul. . . calcului matimaticesc. MN (1 836), 48¹/62. 4 Riguros. Împregiurările vieții unui popor, nasc limbile și cuvintele; cu precizie matematicească nu se îngrădește limba și inima. RUSSO, S. 57. – Pl.: matematicești. – Și: matimaticésc, -eáscă (scris și mathimaticesc) adj. – Matematic¹ + suf.-icesc. Cf. rus. матический.