Definiția cu ID-ul 1253591:

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MATEMATIC1 s. m. (Învechit) Matematician. Carele om iaste orator, filosof, teoliog, astroliog, matematec. CHEIA ÎN. 91r/25. Ca purtarea de grije și cu ajutoriul de un ales mathimatic și plin de alte învățături, s-au curățit și s-au îndreptat după chipul cum să vede. AMFILOHIE, G. [prefață] 3/10, cf. [prefață] 6/17. Matematicul știe cît de mult prav trebuie să fie ca să arunce ghemul de fier la o mie sau la mai mulți pași. MICU, L. 6/16. Arhimed matematicul, acolo la Siracuza, fără foc, au ars corăbiile vrăjmașilor. MOLNAR, RET. 5/5. Galileu, matematicul cel prea vestit. ȘINCAI, ÎNV. 55. Să să facă un bun. . . matematic. GOLESCU, Î. 139. S-arate că-i autor, E jurist, literator, E matimatic, himic, Teolog și bun fizic. MUMULEANU, C. 103/21. După calculul unui matematic de atunci, venitul anual al sultanului se compunea din șasezeci butoaie mari cu aur. HASDEU, I. V. 70. Cerna, tînărul poet- filozof, distins matematic și mare meloman. CARAGIALE, O. VII, 151. Avea o demnitate înnăscută în toate mișcările sale și. . . era și un bun matematic. XENOPOL, I. R. V, 63. ♦ Astrolog. Vrăjitu-i-au un matematic. . . și au zis că va muri curund. N. COSTIN, L. 151. - Pl.: matematici.- Și: matimátic (scris și mathimatic), matemátec s. m. – Din ngr. ματηματικός, it. matematico, lat. mathematicus, germ. Mathematicus.