MATCĂ (pl. -ce, mătci) sf. 1 🐙 Împărăteasa albinelor: rămaseră ca un roiu fără ~ Leșii (NEC.) ¶ 2 🐙 Stup vechiu de albine care a roit de mai multe ori ¶ 3 🌐 Albia unui rîu: cela ce trage apa și o scoate den ~, de o duce... la pometul lui... să se certe ca un fur (PRV.-MB.); rîul, cu apele sale galbine, curge pe o ~ de lut (ODOB.); 👉 APĂ 10 ¶ 4 🐟 Partea năvodului care formează un fel de coardă în mersul lui prin apă și în care se strîng peștii ¶ 5 Ⓕ În stil biblic: matca focului, focul iadului ¶ 6 Jumătate de foaie rămasă într-un carnet sau într-o condică din care s’a tăiat afară o chitanță, o recipisă, etc., cotor: registru cu ~ ¶ 7 ‡ Matriculă [sl. matka].