masă¹ s.f. I 1 <ital.; înv.> tavolă. Și-a uitat cheile pe masa din sufragerie. 2 (și, reg., masă lungă) tarabă, tejghea, <fam.> șatră, <reg.> pudli, pult, sârghie, stelaj, strană, șine, <înv.> comptoar. În piață, comercianții își pun marfa pe mese. 3 (în dulgherie) <reg.> blană, față. Dulgherul execută elemente de construcție pe masă. 4 (tehn.; la teascul morii) <reg.> strat. Pe masă se sprijină coșul. 5 (geomorf.; rar) v. Platou. Podiș. 6 (înv. și reg.) v. Față de masă. 7 (art.; tehn.; la moara de vânt; reg.) masa pietrelor v. Fruntar. 8 (gosp.; reg.; adesea urmat de determ. „de lemn”, „de mămăligă”) v. Fund. 9 (tehn.; la joagăr; reg.) v. Car². 10 (tehn.; la car sau la căruță; reg.) v. Gresie. Perinoc. II 1 mâncare, <înv. și pop.> ospăț, <pop.> bucate (v. bucată). Veniți! Masa este gata. 2 hrană. A dat pâine drept masă lebedelor și rațelor de pe lac. 3 agapă, banchet, prânz, <livr.> festin, <astăzi rar> ospăț, <rar> ospeție, <înv. și pop.> ospătare, <pop.> praznic, prăznuire, prânzare, <înv.> nafaca. A organizat o masă cu ocazia promovării. 4 (și masă de prânz) dejun, prânz, <rar> merinde, <pop.> nămiază, prânzare, <reg.> gustare. Cei doi prieteni au luat masa la un restaurant. 5 masă de seară = cină. Masa de seară este servită la ora 20. 6 (art.; la nunțile țărănești) masa de dar = masa mare = <reg.> terfar, terfarie. Masa de dar este dată de părinții mirelui după cununie, la care mesenii dau darurile pentru tinerii căsătoriți. 7 (colect.; rar) v. Meseni (v. mesean). III (art.; bot.; reg.) masa-raiului v. Dragoste (Sedum fabaria).