maslád și -ág m. (ung. maszlag, sîrb. maslak, d. turc. maslak, băutură amețitoare). Liană, o plantă lemnoasă supțire, lungă și agățătoare (anamiria [saŭ menispérmum] cocculus saŭ cócculus suberósus), ale căreĭ fructe conțin o substanță veninoasă numită tot maslad (s. n.), care, amestecat cu mez de pîne, se întrebuințează la amețit și ucis peștiĭ. (Peștiĭ ucișĭ așa îs otrăvicĭoșĭ). – Și mă-.

măslad s vz măslag

MĂSLÁD s. n. Fructul foarte toxic al unei plante orientale (Anamirta cocculus), întrebuințat, amestecat cu miez de pâine, pentru a ameți și a omorî peștii. – Magh. maszlag (sb. maslak < tc.).

măslad n. fruct conținând în sâmburele său o substanță foarte veninoasă amestecat cu miez de pâine; măsladul se întrebuințează spre a ameți, și omori peștii. [Ung. MASZLAG, ciumăfaie].

măslád și -ág, V. maslad.

maslad s. m. – Plantă (Anamirta cocculus). – Var. măslad, maslag, mislac. Mag. maszlag (Cihac, II, 514; Tiktin), cf. tc. mașlak (Lokotsch 1438).

măslád, s.m. – (înv.) 1. (bot.) Fructul toxic al unei plante orientale, în formă de boabă roșie, întrebuințat uneori pentru a ameți peștii și pentru a-i pescui ușor. 2. Otravă pentru prins pești (Lenghel, 1979; Bârsana). – Din magh. maszlag „ciumăfaie” (Șăineanu, DLRM; Cihac, Tiktin, cf. DER; MDA), cf. tc. mașlak „băutură amețitoare” (Lokotsch, cf. DER; Scriban).

măslád, s.m. – 1. (bot.) Fructul toxic al unei plante orientale, în formă de boabă roșie, întrebuințat uneori pentru a ameți peștii și pentru a-i pescui ușor. 2. Otravă pentru prins pești (Lenghel 1979; Bârsana). – Din magh. maszlag.

MENISPERMUM L., MĂSLAD, fam. Menispermaceae. Gen originar din America de N, Japonia, U.R.S.S., 2 specii, liniare, cu tulpină sarmentoasă. Flori dioice (plantele mascule: 4-6 sepale, 6-9 petale laterale rulate în interior, 12-24 stamine; cele femele: 4-10 sepale, 6-9 petale, stil cu stigmat franjurat, 2-4 pistile, 6-12 stamine sterile) în raceme compuse, pendente. Frunze peltate sau cordiforme, lobate, mari alterne, întregi, pețioli lungi. Fruct rotund, drupă.