MASCAROÁNĂ s. f. (Învechit, rar) 1. Mască¹ (I 1). Era în cojoace de lup. . .și în cap cu multe feliuri de căciule făcute în chip de mascaroane (a. 1715). ARHIVA R. II, 14/24. I-au fost chemat înlăuntru așa cu mascaroanele cum era și i-au pus de au jucat pentru ca să rîdă împărăteasa și fetele (a. 1715). ib. 15/18. 2. Mască¹ (I 3). Împăratul, de sus privind la mascaroane, au făcut haz (a. 1715). ap. ȘIO II₁ 251. - Pl.: mascaroane. – Din ngr. μασκαρόνομαι.