maritim, ~ă a [At: MN (1836), 6 / A și: maritim / Pl: ~i, ~e / E: fr maritime] 1 Care se află la țărmul sau în apropierea mării Si: (nob) marineț. 2 De mare. 3 Al mării Vz marin. 4 Care se face sau se desfășoară pe mare. 5 Care crește sau trăiește în apropierea mării. 6 Care se referă la marină. 7 (Îs) Putere ~ Stat care posedă o flotă puternică.