4 definiții pentru mardalâc
Explicative DEX
mardalâc sn [At: ȘIO IȚ, 249 / Pl: ~uri / E: marda + -lâc] (Înv) Marfa proastă.
mardalîc n., pl. urĭ (d. marda). Iron. Sold.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Regionalisme / arhaisme
mardalâc, mardalâcuri, s.n. (înv.) sold, marfă ieftină ca să se vândă.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Tezaur
MARDALÎC s. n. (Învechit) Marfă proastă. Niște mardalîcuri și cu un preț să te crucești. ap. ȘIO II1, 249, cf. SCRIBAN, D. - Pl.: mardalîcuri. – Marda + suf. -lîc.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: mardalâc
mardalâc substantiv neutru
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)