Definiția cu ID-ul 475124:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MARCOTĂ s. f. lăstar nedesprins de planta-mamă, care se înfige cu capătul liber în pământ pentru a prinde rădăcină și care, tăiat și răsădit, poate da o nouă plantă. ◊ plantă obținută prin marcotaj. (< fr. marcotte)