Definiția cu ID-ul 1252445:

Tezaur

MARCHIZÉT s. n. 1. țesătură subțire și transparentă de bumbac, din care se fac rochii de vară, perdele etc. Ileana, în rochiță albă de marchizei. . . stă agățată de mîna mameI. SAHIA, N. 50. 2. (La pl.; rar) Obiecte confecționate din marcbizet (1). Vine vara caldă și albă ca sufletul și marchizetele tale. KLOPSTOCK F. 248. – Pl.: marchizele. – Din germ. Markiset.