Definiția cu ID-ul 1252318:
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MARATRĂ s. f. (Franțuzism, rar) Mamă vitregă, mașteră. Cf. COSTINESCU. ◊ F i g. (Adjectival) Norul țipă, marea latră, Pleoscăind de stînci în veci Și scheletele de piatră în natura cea maratră Stau bătrîne, slabe, seci. EMINESCU, O. IV, 22. - Din fr. marâtre.