MARAFET (pl. -eturi) sn. 1 Măestrie, artă, meșteșug: două lovituri de biciu lăsat cu ~ pe spatele armăsarilor (FIL.) ¶ 2 Mijloc șiret, viclean: atunci găsise alt ~ de a-i necăji (I.-GH.); acesta e un ~ al reacțiunii care vrea astfel să adoarmă bănuielile guvernului (CAR.) ¶ 3 pl. Nazuri, mofturi, fasoane [tc. marifet].